Într-o eră în care consumul de conținut digital pare să domine preferințele publicului, televiziunea tradițională din România continuă să fie o afacere profitabilă pentru marile trusturi media.
Deși platformele online precum Netflix sau YouTube câștigă teren, cifrele financiare ale principalelor posturi TV din țară arată că industria televiziunii rămâne o sursă consistentă de venituri, bazată în principal pe publicitate, dar și pe alte surse precum sponsorizările sau producțiile proprii. Dar cât poate câștiga, concret, o televiziune în România? Răspunsul depinde de mai mulți factori: audiența, strategia de monetizare și poziția pe piață.
Veniturile marilor jucători din 2023
Conform datelor financiare disponibile pentru anul 2023, marile televiziuni din România au înregistrat cifre de afaceri impresionante. Liderul incontestabil este Pro TV SRL, care a raportat venituri de 206,5 milioane de euro și un profit de 59,5 milioane de euro. Este singura companie media din țară care a depășit pragul de 1 miliard de lei, consolidându-și poziția de vârf pe piața românească. Pe locul doi, Antena Group (care include Antena 1 și alte canale) a generat o cifră de afaceri de 134 de milioane de euro, cu un profit de 32,3 milioane de euro. Kanal D, operat de Dogan Media, a avut venituri de 55,25 milioane de euro și un profit de 10,8 milioane de euro.
Posturile mai mici sau de nișă, precum Digi 24 (18,8 milioane de euro cifră de afaceri, 1,4 milioane de euro profit) sau Antena 3 (18,8 milioane de euro cifră de afaceri, 263.000 de euro profit), arată că și televiziunile cu audiențe mai restrânse pot fi profitabile, deși la o scară mai mică. Totuși, nu toate posturile au succes financiar: B1 TV, de exemplu, a raportat pierderi de 1,1 milioane de euro la o cifră de afaceri de 2,67 milioane de euro, iar Aleph Media a înregistrat pierderi de 6,06 milioane de euro la venituri de doar 1,1 milioane de euro.
Publicitatea – motorul principal al veniturilor
Cea mai mare parte a veniturilor televiziunilor provine din publicitate. În 2023, piața TV din România a livrat un volum total de audiență pentru reclame de 2.153.784 GRP’30 (puncte de audiență) pe targetul național 21-54 de ani, conform Kantar Media. Deși audiența a scăzut cu 8% față de 2022, cererea pentru spații publicitare a rămas ridicată, calupurile de reclame fiind aproape constant „sold out”.
Companii precum Zdrovit (111.141 GRP’30) sau NaturPharma Products RO (68.116 GRP’30) au investit masiv în publicitate TV, ceea ce a permis televiziunilor să compenseze scăderea audienței prin creșterea tarifelor.
Prețul unui punct de audiență (CPP) variază în funcție de canal, target și sezon, dar poate ajunge la câteva sute de euro pentru posturile de top. Pentru o campanie amplă, o companie poate cheltui milioane de euro anual, iar televiziunile împart acest „tort” în funcție de cota lor de piață. De exemplu, Pro TV, cu o audiență dominantă, atrage cei mai mulți advertiseri și, implicit, cele mai mari bugete.
Alte surse de venit
Pe lângă publicitate, televiziunile câștigă bani și din alte surse. Producțiile proprii, precum serialele sau emisiunile de divertisment, pot fi vândute sau licențiate altor platforme. Evenimentele speciale, cum ar fi galele sau transmisiunile sportive, aduc venituri suplimentare prin sponsorizări. De asemenea, unele posturi percep taxe operatorilor de cablu pentru retransmisie, deși acest model este mai puțin semnificativ în România comparativ cu alte țări.
Campaniile electorale reprezintă o altă sursă importantă de venit, mai ales în anii cu alegeri. În 2024, de pildă, Realitatea Plus a încasat peste 4 milioane de euro de la partide precum PSD, PNL și AUR pentru promovare în campania europarlamentarelor, potrivit unei investigații Snoop. PSD a cheltuit 2,7 milioane de euro pe promovare TV în total, la mai multe posturi, ceea ce arată cât de lucrative pot fi astfel de perioade pentru televiziuni.
Provocări și perspective
Deși cifrele sunt impresionante, nu toate televiziunile prosperă. Posturile cu audiențe mici sau management defectuos, precum Aleph Media, se confruntă cu pierderi. Concurența cu platformele digitale este o amenințare reală, iar publicul tânăr migrează tot mai mult spre online.
Totuși, televiziunea clasică își păstrează relevanța în România datorită accesibilității și preferințelor unui segment larg de populație, mai ales din mediul rural sau din categoria de vârstă 40+.
O televiziune din România poate câștiga de la câteva milioane la peste 200 de milioane de euro anual, în funcție de poziția sa pe piață și de capacitatea de a atrage publicitate. Pro TV demonstrează că, cu o strategie bine pusă la punct, televiziunea rămâne o „mină de aur”. Însă, pe măsură ce obiceiurile de consum se schimbă, adaptarea la noile realități digitale va fi cheia pentru a menține aceste venituri și în viitor.